V. O. R.

joi, 26 mai 2011

Caii

Un poet din Nicaragua, Pablo Antonio Cuadra, pe care l-am descoperit ieri în culegerea lui Marin Sorescu Tratat de inspiraţie. Iată:

"Caii coboară în zori.

Intră în lacul de aur şi-naintează
- val după val
arcuitul gât şi coamele -
spre orbitoarea transparenţă.
Băieţi goi
le spală crupele
şi ei îşi înalţă
beţi de lumină
stampa lor veche.
Ascultă
- urechea ciulită -
subtila trâmbiţă a dimineţii
şi privesc
vastul câmp de bătaie.
Atunci visează
- clocoteşte
cutezanţa de demult -
se reîntorc
la zilele eroice,
când fierul
îi înapoia soarelui lăncile sale
mânji albi
escadroane de-argint
şi ţipătul foarte-ndepărtat al păsărilor
şi vântul.
Dar se-ntorc.

Cravaşă
(e timpul.)

Sub bici
se-nşiruie spre pământ
- coboară fruntea -
şi înhămaţi
la căruţă
visul
rămâne
în urmă
adormit
vântul."


Foto: Allan Grant.

6 comentarii:

  1. Doamne, ce splendoare. Ce splendoare de poezie:) Mulţumesc cu sufletul tot:)

    RăspundeţiŞtergere
  2. ce faci domnule Epon, ai fugit prin paduri cu tot cu cai?

    RăspundeţiŞtergere
  3. Gata cu blogăraia? Atîta tot? Daţi un anunţ să tie poporul cititor că l-aţi închis. Aia

    RăspundeţiŞtergere
  4. Of, nerăbdător e sufletul omenesc!

    RăspundeţiŞtergere